Am o dificultate in a porni acest post, probabil pentru ca mi'e foarte greu sa vorbesc despre cele intamplate in ultima vreme. Deja, toate astea, imi apasa foarte greu pe umeri, si din nou trebuie sa mi se demonstreze ce eu intotdeauna sper sa nu fie adevarat. Cred ca vi s'a intamplat si voua de n+1 ori sa spuneti un lucru, fiind constienti ca asa este, dar, totusi sa va doriti sa nu fie asa, sa va inselati. Si ce gust amar aveti cand aflati ca aveti dreptate...Nu? Eh, daca e asa, atunci ma intelegeti.
Asa ca, o sa presupun ca ma intelegeti, si o sa ma "chinui" sa continui aceasta postare.
Mi'ar placea sa fiu in momentu' acesta ca cei care nu inteleg si doresc sa apese butonul "x". Dar, bine inteles, asta nu se poate :)).
E destul de aiurea, sa vezi ca ti se intampla numai lucruri urate si nedrepte, culmea, unu dupa altu. Cum expiri umpic cu un ton de "liniste", parca te aude cineva, si vrea sa iti schimbe respiratia. Si va asigur, ca i'a reusit mereu. :)
E greu cand vezi ca nici parintii tai numai sunt de acord in ceea ce spui tu, si cred intotdeauna pe cei care vor sa'ti faca rau... Nu prea inteleg de ce, pentru ca, culmea, ei "iti scot ochii" ca vor sa te protejeze. Scuzati'mi nesimtirea, dar eu nu prea vad chestia asta... Poate ca asta se intampla la mine, poate la voi e altceva. Daca ar fi asa, atunci haideti sa ma consider un caz special, de la care sa facem abstractie... Pentru un moment, oricum... Oricarui om i se umple paharul la un moment dat...
